Un salariu minim net de circa 300 euro pe lună este, probabil, sustenabil pentru economia României şi contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci români, dar creşterea acestuia ar trebui să ia, deocamdată, o pauză, consideră Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.
„Un salariu minim net de circa 300 euro pe luna este, probabil, sustenabil pentru economia Romaniei şi contribuie la diminuarea decalajului dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci români, însă creşterea sa ulterioară ar trebui să reflecte creşteri ale productivităţii muncii, care în multe domenii se lasă aşteptate. De asemenea, s-ar situa prea aproape de salariul mediu pe economie, făcând neatractivă acumularea de experienţă şi de calificări şi nu prezintă certitudinea că reprezintă salariul real, având în vedere că multe plăţi se fac suplimentar, netransparent, pentru a evita plata taxelor şi impozitelor. Chiar şi la acest nivel relativ modest, 300 euro, ar putea reprezenta o barieră la intrarea pe piaţa muncii a multor şomeri şi tineri insuficient calificaţi. În concluzie, creşterea salariului minim a fost utilă şi necesară, dar ar trebui să ia, deocamdată, o pauză”, a declarat pentru AGERPRES Valentin Lazea.
În şedinţa de Guvern din 26 octombrie, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că salariul minim brut pe ţară va creşte la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei în prezent.
În ceea ce priveşte creşterea economiei României peste potenţial, economistul-şef al BNR susţine că deja se văd efectele supraîncălzirii: „Romania are al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după Franţa şi Spania, precum şi al treilea cel mai mare deficit extern, de cont curent, după Marea Britanie şi Cipru”.
„Începând din ianuarie 2018, când se vor disipa efectele reducerii TVA, România va avea şi una din cele mai mari inflaţii din UE”, a precizat Lazea, subliniind că în aceste condiţii, a adăuga noi relaxări fiscale este cel puţin contraproductiv.
BNR a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a menţinut la 3,2% prognoza pentru anul viitor, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,1%.
În data de 9 noiembrie, Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, a declarat vineri pentru AGERPRES că este foarte important ca toate măsurile fiscale să aibă în spate un studiu minuţios de impact, iar scopul lor ar trebui să fie reducerea graduală a deficitelor bugetare.
