Există o vorbă folosită atât în fotbalul columbian, cât și în cel românesc: „Am jucat ca niciodată, am pierdut ca întotdeauna.” Zicala aceasta pare să descrie foarte bine situația eforturilor României de intrare în Spațiul Schengen. În 2022, au fost întreprinse numeroase acțiuni la nivel guvernamental/diplomatic, menite să garanteze că nu vom mai fi ținuți, în mod arbitrar, la periferia Uniunii Europene.
Vreme de mai multe luni, se părea că olandezii sunt cei care continuă să sfideze consensul european cu privire la acceptarea României și Bulgariei în Schengen. Opoziția acestora a fost în cele din urmă înlăturată, prin negocieri și prin demonstrarea faptului că frontierele țării noastre sunt sigure. Atât echipe de verificare de la nivelul UE, cât și unele olandeze, au putut să constate că sunt îndeplinite criteriile tehnice de aderare la Schengen.
Când au apărut semne de întrebare cu privire la susținerea Suediei pentru demersul nostru, am putut vedea din nou o mobilizare la nivelul clasei politice. În cele din urmă, atât conservatorii, cât și social-democrații suedezi au încetat să se mai opună. Însă, când întreg procesul părea să fi intrat în linie dreaptă, a apărut refuzul din partea Austriei.
Pirueta la 180 de grade realizată de austrieci este surprinsă de o cronologie prezentată de Digi 24. În luna ianuarie a acestui an, ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, îl asigura pe Lucian Bode, la Viena, de sprijinul lui pentru intrarea României în Schengen; în luna aprilie, secretarul general al Ministerului de Externe austriac, aflat în vizită la București, a transmis un mesaj similar; în septembrie, directorul de relații internaționale de la Ministerul de Interne, confirma că poziția Austriei în această chestiune este neschimbată.
Cu toate acestea, spre finalul lunii noiembrie, ministrul Karner și cancelarul Karl Nehammer au părut brusc cuprinși de o revelație și, agitând pretextul ridicol al valului de migranți care traversează România în drum spre Viena, au afirmat că Austria se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
De ce au luat popularii austrieci o asemenea decizie? Și de ce nu au renunțat la ea, chiar dacă România a adus argumente solide în favoarea ei și a fost susținută puternic, printre altele, de Germania, Franța, Spania, Belgia și Luxemburg? Un posibil răspuns la aceste întrebări este sugerat de culisele unei întâlniri desfășurate la Palatul Cotroceni.
Pe data de 21 noiembrie, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV, austriacul Alfred Stern. Discuțiile dintre cele două părți au vizat mai multe subiecte. Iohannis i-a solicitat lui Stern să impulsioneze investițiile, cu scopul creșterii producției, și să acorde în același timp atenție folosirii de surse de energie nepoluante.
Președintele a atras atenția asupra faptului că inechitățile trebuie reduse și că furnizorii de energie trebuie să țină cont în activitatea lor și de interesele consumatorilor casnici. Cu alte cuvinte, lăcomia marilor companii nu trebuie să amplifice efectele crizei energetice asupra populației (trebuie să ținem cont de faptul că OMV Petrom a raportat un profit de 9,1 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2022). Totodată, Iohannis a vorbit și despre susținerea energetică ce trebuie acordată Republicii Moldova, abordare care probabil l-a înfuriat pe „patriotul” George Simion.
Conform comunicatului Administrației Prezidențiale, un subiect foarte important pe agenda întâlnirii a fost reprezentat de exploatarea gazelor din largul Mării Negre (perimetrul Neptun Deep). Luna trecută, ministrul energiei, Virgil Popescu. evidențiase cât de importantă este pentru independența energetică a României preluarea controlului asupra perimetrului Neptun Deep.
La Cotroceni, Iohannis i-a solicitat lui Stern să înceapă cât mai repede exploatarea în această zonă, subliniind faptul că OMV Petrom beneficiază de un cadru legislativ prietenos. Austriacul însă, în mod curios, a replicat că o decizie nu va putea fi luată înainte de jumătatea anului 2023. În condițiile actuale, și o întârziere de câteva luni este nocivă pentru eforturile României de combatere a efectelor crizei energetice.
De ce întârzie OMV Petrom demararea unei activități care i-ar rotunji și mai mult profiturile? Există detalii de la discuția Iohannis-Stern care nu au fost făcute publice? Un posibil răspuns la aceste întrebări este schițat de un articol publicat de Financial Intelligence. Conform acestuia, austriecii ar fi solicitat o modificare a legii offshore, astfel încât partea Petrom din gazele din perimetrul Neptun Deep să ajungă în integralitate în Austria, Germania și Ungaria. Conform prevederilor actuale, statul român are drept de preempțiune asupra acestor gaze.
Imaginea de ansamblu care se conturează este următoarea: în schimbul primirii noastre în Spațiul Schengen, ni s-a cerut trădarea interesului național printr-o decizie care ar periclita obținerea independenței energetice a României. Dacă ipoteza aceasta se confirmă, avem o dovadă a faptului că liderii de la Viena sunt caracterizați de un cinism și o aroganță care amintesc de trecutul imperial al Austriei.
Un aspect care nu trebuie trecut cu vederea este acela că OMV a avut, și are în continuare, o relație apropiată cu gigantul energetic rus Gazprom. Printre altele, cele două structuri au colaborat și la construirea gazoductului Nord Stream 2, cel care a fost afectat de exploziile cu autor neidentificat din luna septembrie.
Ramificațiile întregii povești sunt încă departe de a fi clare, dar este evident că Moscova e mulțumită atât de menținerea României în afara zonei Schengen, cât și de o eventuală sabotare a procesului prin care țara noastră încearcă să obțină o independență energetică deplină.
Nehammer și Karner au comis una din cele mai mari nedreptăți din istoria construcției europene, la doar două săptămâni după întâlnirea Iohannis-Stern. Poate că atunci când actualul președinte al României își va scrie memoriile, ne va explica în ce măsură fermitatea lui și a ministrului Popescu în ceea ce privește gazele din perimetrul Neptun Deep a influențat acest deznodământ.
