Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a lansat, joi, spre consultare publică, ”Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035”. În cadrul documentului, se arată faptul că principala problemă este legată de faptul că turiștii nu cheltuie suficient în timpul vacanțelor din România și, mai ales, țara noastră are probleme în a atrage turiștii cu foarte mulți bani. Documentul nu menționează nimic despre uriașele probleme de infrastructură pe care le are România sau despre faptul că un turist care vine în țara noastră pentru că are și munte, dar are și litoralul Mării Negre, ajunge să piardă aproape o zi întreagă în trafic pentru a ajunge între cele două puncte.
Documentul planifică o creştere a numărului turiştilor străini la 2,8 milioane în anul 2025, apoi la 3,6 milioane turişti străini în 2030 şi ulterior la 4,6 milioane, în 2035, faţă de 2,64 milioane turişti străini în anul de referinţă 2019.
În vederea fundamentării strategiei, a fost realizată evaluarea sectorului turistic românesc. Această analiză a fost realizată în anul 2018 şi actualizată în anul 2022.
Se caută creșterea încasărilor
De asemenea, strategia îşi planifică şi majorarea încasărilor din turismul internaţional la 1,59 miliarde euro în 2025, la 2,27 miliarde euro în 2030 şi la 2,99 miliarde euro, în 2035, comparativ cu 1,45 miliarde euro în 2019.
”În privinţa dimensiunii internaţionale a cererii turistice, numărul de turişti străini a crescut cu 20% în perioada 2015-2019. În aceeaşi perioadă încasările din turismul internaţional au avut o evoluţie ceva mai temperată (+14,6% în anul 2019, comparativ cu anul 2015). Din păcate, evoluţia pozitivă de până în 2019 a fost întreruptă brusc, industria turistică fiind lovită puternic de de Pandemia Covid-19. Dacă în anul 2019 cheltuielile turiştilor străini se ridicau la aproape 1,5 miliarde euro, în anul 2020 a scăzut la mai puţin de 250 milioane euro, iar în anul 2021 au ajuns la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015-2019 şi cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019”, se arată în Strategie.
De asemenea, autorităţile îşi planifică şi creşterea cheltuielilor medii per turist la 650 de euro în anul 2035, de la 541 euro în 2019.
Prin această strategie, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului îşi planifică şi creşterea numărului de locuri de muncă în domeniul turismului (hoteluri şi restaurante) la 328.571, de la 187.057 în anul 2019.
Potrivit ”Strategiei naţionale a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035”, turismul în România se confruntă cu două mari provocări:
– turiştii care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient la nivelul destinaţiei;
– nu sunt atraşi suficienţi turişti care au posibilitatea şi dispoziţia de a cheltui mai mult la nivelul destinaţiei (turişti cu bugete mari pentru cheltuieli în destinaţie).
Documentul urmăreşte o dezvoltare planificată a turismului românesc, prin adoptarea unui plan de acţiune care să preîntâmpine provocările sectoriale şi să le soluţioneze eficient.
De precizat, în anii precedenţi, guvernul a încercat consolidarea tuturor reglementărilor aplicabile turismului într-o Lege a Turismului, demers nematerializat până în prezent.
”Conform experţilor în domeniu, din analiza ofertei turistice, a pieţei de bază şi a programelor de marketing naţionale, rezultă că România deţine un mix bogat de atracţii naturale, culturale şi medicale/de wellness, unice, de talie mondială care sunt gata să fie valorificate. Principala provocare prezintă două aspecte: (1) turiştii care vizitează în prezent România (interni şi internaţionali) nu cheltuiesc suficient la nivelul destinaţiei; şi (2) nu sunt atraşi suficienţi turişti străini care să cheltuie un buget peste medie. La rândul lor, aceste aspecte sunt cauzate de atracţii turistice insuficient dezvoltate şi/sau dificil accesibile; oportunităţi de consum turistic insuficiente şi greu de găsit; calitatea necompetitivă a experienţelor şi serviciilor disponibile în cadrul destinaţiilor turistice; şi o slabă capacitate de elaborare de politici publice în domeniul turismului, segmentarea inadecvată a pieţei şi vizibilitatea internaţională limitată a obiectivelor turistice şi a experienţelor unice de călătorie pe care le poate oferi România. În plus, pe fondul Pandemiei, odată cu restricţiile instituite, aceste probleme s-au adâncit şi mai mult”, se menţionează în document.
România oferă o gamă largă de experienţe turistice şi are potenţialul de a valorifica mult mai bine capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivel local, regional şi central. Tipurile de activităţi turistice disponibile în România pot fi grupate după cum urmează:
· Natură şi aventură;
· Sporturi de iarnă şi schi;
· Cultură şi istorie;
· Sănătate şi wellness;
· Mare şi soare;
· City-break-uri;
· MICE (Meetings, Incentives, Conferencing, Exhibitions) – turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii;
· Gastronomie.
Strategia Naţională a României pentru Dezvoltarea Turismului se concentrează pe trei niveluri, pentru a servi drept ghid pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România, astfel încât:
– să consolideze în continuare România ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum şi ca destinaţie care îndeplineşte standardele UE în ceea ce priveşte furnizarea de produse şi servicii;
– să preţuiască oamenii, tradiţia, locurile, patrimoniul natural şi cultural al României;
– să crească vizibilitatea şi reputaţia României pe pieţele internaţionale de turism de prim rang
Din punctul de vedere al competitivităţii (Indicele Competitivităţii în Turism, ediţia 2019, elaborat de Forumul Economic Mondial – FEM), România se află pe locul 56 din 140 de ţări, Bulgaria se află pe locul 49, Republica Cehă pe locul 37, Ungaria pe locul 41, Polonia pe locul 47, iar Serbia pe locul 95. Deşi întruneşte un punctaj mediu la cei mai mulţi indicatori, România s-a situat pe o poziţii scăzute în ceea ce priveşte prioritizarea de către guvern a industriei turismului şi călătoriilor (locul 120), eficienţa marketingului şi branding-ului pentru atragerea turiştilor (locul 103), cheltuielile guvernamentale pentru dezvoltarea acestei industrii (locul 111), calitatea infrastructurii turistice (locul 119), calitatea infrastructurii rutiere (locul 113) sau sustenabilitatea dezvoltării industriei turismului (113) .
HG nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Masterplanul investiţiilor în turism – şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, cu modificările şi completările ulterioare, are în vedere dezvoltarea comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic ridicat, prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura turistică. Bugetul total al programului în perioada 2019 – 2022 a fost de 182.269.000 lei (10.000.000 lei în 2019, 16.269.000 lei în 2020, 56.000.000 lei în 2021, 100.000.000 lei în 2022). În aceeaşi perioadă, au fost alocate credite de angajament în valoare de 219.900.000 lei (2019), 5.000.000 lei (2020), 50.000.000 lei (2021), 500.000.000 lei (2022).
În anul 2019, România a avut cele mai mici încasări totale anuale din turismul internaţional dintre toate ţările învecinate (1,453 miliarde euro). Această situaţie nu s-a îmbunătăţit pe fondul pandemiei, ba din contră, ţara noastră a avut una dintre cele mai mari reduceri ale fluxurilor turistice internaţionale, iar încasările din turismul internaţional au scăzut la 244 milioane euro în anul 2020.
La nivelul anului 2019, conform Institutului Naţional de Statistică, Produsul intern brut direct din turism a fost de 31,56 miliarde lei (aproximativ 6,5 miliarde euro), iar ponderea turismului în PIB-ul României a reprezentat 2,981%. În anul 2021, încasările din turismul internaţional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menţinut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.
Conform Institutului Naţional de Statistică, 169.655 de persoane erau angajate în sectorul Hoteluri şi Restaurante în anul 2020, reprezentând 3,4% din totalul salariaţiilor români. Sectorul este însă afectat de caracterul sezonier, de nivelul salarial scăzut şi de lipsa unor oportunităţi de formare adecvate. În luna februarie 2022, rata şomajului în România a înregistrat aceeaşi valoare ca în luna precedentă (5,7%), numărul şomerilor reprezentând 468 mii persoane. În prezent, se înregistrează o rată a şomajului inferioară celei din urmă cu un an (5,9%), dar superioară celei din februarie 2020, înainte de începutul Pandemiei (5,2%). Rata şomajului în rândul tinerilor în România s-a situat la 21,0% în luna ianuarie 2022, o valoare mai mare decât media UE, de 14,0%.
Reformele fiscale au adus o serie de reduceri de taxe şi scutiri fiscale pentru societăţile comerciale şi pentru angajaţii din diferite domenii, inclusiv în industria turismului. Din 2014 şi până în prezent, scăderea contribuţiilor la fondul de asigurări sociale, reducerile treptate ale TVA, reducerea impozitului pe dividende au generat rezultate favorabile pentru sectorul privat, după cum arată un studiu care utilizează date furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România. Comparând valorile din anul 2014 cu cele din anul 2017, putem concluziona că societăţile comerciale din România care îşi desfăşoară activitatea în domeniul HORECA au înregistrat în medie creşteri ale veniturilor cu 18,10%, scăderi ale pierderilor nete cu 24,55%, iar microîntreprinderile au înregistrat creşteri ale profiturilor declarate cu 92%.
Industria HORECA a fost cea mai afectată din punct de vedere financiar pe parcursul anului 2020, prin comparaţie cu orice alt sector de activitate din România. Astfel, conform cifrelor finale publicate de toate companiile active în România, sectorul HORECA a raportat o scădere cu 44% a vânzarilor şi o contracţie istorică fără precedent a profitului net, care a scăzut cu 79% faţă de anul 2019.
PREZENTAREA GENERALĂ A DESTINAŢIILOR
Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2021 s-au înregistrat 843.000 sosiri de turişti străini şi 1,83 milioane de înnoptări ale acestora în unităţile de cazare. De asemenea, în acelaşi an s-au înregistrat 8,53 milioane sosiri de turişti români în unităţile de cazare, cu 19 milioane de înnoptări. Turiştii interni au reprezentat 91% din totalul sosirilor şi 91,2% din totalul înnoptărilor, ceea ce dovedeşte că românii sunt principala piaţa-sursă pentru turismul românesc.
Circulaţia turistică în structurile de primire cu funcţiuni de cazare din România a înregistrat o evoluţie constant pozitivă în perioada 2011-2019, în intervalul respectiv, numărul de turişti crescând cu 90,2%, iar înnoptările acestora cu 67,3%.
În contextul pandemiei cei doi indicatori au înregistrat reduceri importante, în ultimul an (2021), numărul turiştilor români reprezintă 80% din valoarea indicatorului în anul 2019, iar înnoptările acestora reprezintă 77,5%. Pe de altă parte, datorită restricţiilor de călătorie, sosirile internaţionale au înregistrat scăderi mult mai mari: numărul de turişti străini reprezintă doar 31,4% din valoarea din anul 2019, iar înnoptările acestora reprezintă 34,6%.
Durata medie a sejurului este de 2,2 zile, atât pentru turiştii români, cât şi pentru turiştii străini. O durată medie atât de scurtă sugerează în mod evident că România trebuie să-şi dezvolte mai mult serviciile şi produsele, conducând astfel la o şedere mai îndelungată a turiştilor care ar putea astfel să cheltuie mai mult pe parcursul vizitei lor, se arată în document.
În 2021, primele 5 pieţe-sursă internaţionale (Germania, Italia, Franţa, Israel şi SUA) au generat aproape 3,6% din toate sosirile de turişti în structurile de cazare din România şi 39,2% din toate sosirile internaţionale. Europenii au înregistrat 1,4 milioane înnoptări în România în anul 2021, reprezentând 76,7% din totalul înnoptărilor internaţionale şi 6,8% din totalul înnoptărilor. Mai mult de un sfert din totalul sosirilor turiştilor străini (28,4%) şi 2,6% din totalul turiştilor cazaţi în structurile de primire din ţară sunt generate de pieţele din apropiere (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Austria, Grecia şi Turcia). Turiştii din aceste ţări pot realiza deplasarea spre România într-un interval rezonabil de timp prin mijloace terestre.
În vederea creşterii sumei medii cheltuite de turiştii străini, ar trebui luate anumite măsuri imediate pentru dezvoltarea destinaţiilor regionale şi locale şi pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării unor experienţe noi, unice.
Românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, diferenţa s-a ridicat la 1,671 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanţei de plăţi a României.
În ceea ce priveşte turismul intern, există trei destinaţii judeţene care au atras în anul 2021 un număr de peste jumătate de milion de turişti români – Constanţa (1,2 milioane; 14,4% din turiştii naţionali cazaţi în România), Braşov (0,98 milioane; 11,5% din turiştii interni) şi Bucureşti împreună cu judeţul Ilfov (0,65 milioane; 7,6% din turiştii interni). În anul 2021, primele 5 destinaţii judeţene au atras aproape 3,7 milioane turişti români, topul fiind completat de judeţele Prahova (4,8%) şi Bihor (4,7%).
Municipiul Bucureşti este principala destinaţie internaţională a României, cu aproape 360 mii turişti în anul 2021 (42,8% din totalul sosirilor internaţionale). Trei judeţele din Transilvania (Sibiu cu 54.700 turişti străini, Braşov cu 49.600 turişti, Cluj cu 44.300 turişti) şi judeţul Constanţa (38.000 turişti străini) completează top 5. Aceste prime 5 destinaţii concentrează 65% din totalul sosirilor internaţionale.
Strategia Naţională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2023-2035 se structurează, astfel, în jurul unei teorii a schimbării şi se concentrează pe trei niveluri, în scopul dezvoltării sustenabile a turismului în ţara noastră:
– consolidarea, în continuare, a imaginii României ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum şi ca destinaţie care îndeplineşte standardele UE în ceea ce priveşte furnizarea de produse şi servicii;
– preţuirea oamenilor, tradiţiilor, locurilor, dar şi a patrimoniului natural şi cultural al României;
– creşterea vizibilităţii României pe pieţele internaţionale de turism de prim rang.
„Strategia Naţională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2023-2035” se suprapune cu Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinind Guvernul României în procesul de negociere cu Comisia Europeană, cu privire la Acordul de Parteneriat şi programele operaţionale aferente.
Procesul de elaborare al documentului programatic naţional menţionat a început în perioada 2017-2018, în cadrul proiectului Secretariatului General al Guvernului – „Dezvoltarea capacităţii de management strategic prin operaţionalizarea unei structuri de tip Strategy Unit”. Strategia a fost creată, astfel, de experţii Băncii Mondiale în urma unui amplu proces de consultare a stakeholderilor din domeniu şi a fost actualizată de ministerul de resort în anii 2022 şi 2023, conform Hotărârii Guvernului nr. 379/2022.
Până în 2035, conform viziunii strategiei, România va urma paşii necesari pentru a deveni o destinaţie turistică bine cunoscută şi de înaltă calitate, care oferă experienţe unice pentru vizitatori. Această dezvoltare va contribui semnificativ la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă în comunităţile locale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.
