Adevarul despre valoarea muncii in Romania: Bugetarii au un salariul mediu brut cu aproape 30% mai mare decât în mediul privat!

149

Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2021 la 7.004 lei/lună, depășindu-l cu 27,91% pe cel din mediul privat care s-a situat la 5.476 lei/lună, arată datele publicate de Consiliul Fiscal.

Numărul total de angajați în sectorul guvernamental a scăzut cu 135.904 persoane în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2021, până la un nivel de 1,26 milioane, dar cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii.

Cu toate acestea, în perioada 2009-2021 a crescut numărul angajaților la Stat în câteva sectoare: Ministerul Justiției (+3.368 posturi ocupate), Secretariatul General al Guvernului (+2.201 posturi ocupate), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (+1.347 posturi ocupate), Ministerului Investiților și Proiectelor Europene (+1.334 posturi ocupate), Ministerul Muncii și Justiției Sociale (+1.066 posturi ocupate) și Ministerul Public (+976 posturi ocupate).

Ajustările din perioada 2009-2021 s-au produs în special la nivelul autorităților executive locale (-34.261 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-25.333 posturi ocupate), alte instituții finanțate integral din venituri proprii (-11.744 posturi ocupate), Ministerului Finanțelor (-9.332 posturi ocupate), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (-4.898 posturi ocupate), Ministerului Apărării Naționale (-3.811 posturi).

Strict la nivelul anului 2021 majorările de personal s-au înregistrat în special la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+10.870 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naționale (+2.050 posturi ocupate), autorităților executive locale (+1.706 posturi ocupate), Ministerul Educației (+1.040 posturi ocupate) și Secretariatul General al Guvernului (+452 posturi ocupate). De cealaltă parte, cele mai importante reduceri de personal au fost înregistrate la nivelul Ministerul Afacerilor Interne (-4.859 posturi ocupate) și unităților de învățământ superior de stat (-1.643 posturi ocupate).

Ajustarea din perioada 2009-2012 a fost preponderent rezultatul aplicării regulii de „1 salariat nou la 7 plecări” în condițiile în care cea mai mare parte a ieșirilor din sistem s-au realizat prin plecări voluntare sau pensionare. Abandonarea acestei reguli începând cu anul 2013 a fost menită să diminueze selecția adversă și să permită operarea unor modificări în structura personalului angajat.

Astfel, reducerea operată în perioada 2009-2012 a fost realizată doar într-o mică măsură pornind de la criterii calitative, cum ar fi diminuarea personalului acolo unde se identifică un excedent de salariați concomitent cu noi angajări în zonele deficitare pe baza unor standarde de cost riguros definite și prin stabilirea unui nivel optim de funcționare. Consiliul Fiscal apreciază drept adecvată această abordare și recomandă ca noile angajări să fie făcute în zonele deficitare identificate, chiar prin transfer de posturi din zonele cuexcedent de personal către cele cu deficit, având în vedere în același timp și încadrarea strictă în anvelopa salarială aprobată anterior.
În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate, conform standardelor ESA 2010, România s-a situat în anul 2021 pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări din UE. Dacă până în 2009 România era plasată în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011 ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27. În anul 2013 România a ajuns pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și al majorării salariilor unor categorii de bugetari, în anul 2015 ocupând locul 20 din 27, pe baza unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile ca procent în PIB. Începând cu anul 2016 însă situația se modifică și România urcă abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar în 2018 ocupând prima poziție. În anul 2021 se constată o tendință de încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor de personal comparativ cu anul anterior.