Analiştii băncii UniCredit consideră că Guvernul va ţine sub control deficitul bugetar numai în 2017, urmând ca acest decalaj să crească la 3,7% din PIB în 2018, iar creşterea economică va decelera de la peste 5% în 2017 la 3,6% în 2018, scrie Mediafax.
„Creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018”, notează, într-un raport, analiştii UniCredit.
De asemenea, creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene „vor conduce la ieşiri nete de capital din România”.
Potrivit raportului, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe. „După mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010”.
În urma rectificării bugetare semnificative, „deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare”. Cu toate acestea, „Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor”. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice. „Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile”, se arată în raportul citat.
Analiştii UniCredit consideră că politica fiscală reprezintă „cel mai mare risc” la adresa stabilităţii macroeconomice.
„Anticipăm o creştere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare, Guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi reintrodusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunţate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor); 3. a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor1); 4. a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală, şi 5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale”, se arată în raport.
Sursa: Mediafax
