Vine nota de plata: Omenirea va achita in 2023 costul razboiului din Ucraina!

60

Războiul din Ucraina va continua să fie costisitor: OECD și-a revizuit puternic în scădere prognoza de creștere globală pentru anul viitor, din cauza efectelor mai lungi decât se estima inițial ale conflictului, Europa plătind cea mai mare factură, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

„Lumea plătește un preț foarte mare pentru agresiunea Rusiei în Ucraina”, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann.

„Gospodăriile și întreprinderile suferă”, a continuat el, subliniind că „povara prețurilor mai mari la energie și gaze și politica Covid zero a Chinei înseamnă o creștere mai mică și o inflație mai mare și persistentă”.

Lipsa unei acalmii pe teren în cea de-a opta lună de la invazia Rusiei în Ucraina, simbolizată de recenta mobilizare a rezerviștilor de către Moscova, determină organizația internațională cu sediul la Paris să fie pesimistă.

În raportul său trimestrial, intitulat „Paying the Price for War”, OECD preconizează că, după un an 2022 dificil, în principal din cauza inflației în creștere, „se așteaptă ca în 2023 creșterea globală să slăbească și mai mult”.

OECD se așteaptă ca PIB-ul mondial să crească cu 2,2%, în scădere față de 2,8% cât se preconiza în iunie, deși și-a menținut prognoza pentru 2022 la 3%, după ce a redus-o semnificativ în ultimele luni.

„Presiunile inflaționiste sunt din ce în ce mai răspândite, creșterea costurilor cu energia, transporturile și alte costuri fiind transferate în prețuri”, scrie OECD, care și-a revizuit în scădere previziunile pentru 2023 pentru aproape toate țările G20, cu excepția Turciei, Indoneziei și Marii Britanii, unde activitatea economică va stagna.

Pierderi de 2.800 miliarde de euro

Pentru a arăta amploarea șocului provocat de război, OECD a estimat pierderile financiare care se vor înregistra anul viitor la 2.800 de miliarde de dolari în comparație cu perioada de dinainte de sosirea tancurilor în Ucraina, „dimensiunea economiei franceze” măsurată în PIB anual, a declarat economistul-șef interimar al instituției, Alvaro Perreira.

În mod logic, vecinii Kievului și ai Moscovei sunt cei care vor suporta cea mai mare parte a costurilor: creșterea economică în zona euro a fost revizuită în scădere la 0,3 %, de la 1,6 % cât se preconiza în iunie. Se așteaptă ca inflația să fie de 8,1% în acest an și de 6,2% anul viitor.

Considerată de luni de zile un risc major, recesiunea este pentru OECD scenariul cel mai probabil pentru Germania, al cărei PIB ar urma să scadă cu 0,7% anul viitor, ceea ce reprezintă o scădere de 2,4 puncte față de prognoza anterioară.

Principalii săi vecini nu sunt la fel de afectați: se așteaptă o creștere de 0,4% în Italia, de 1,5% în Spania și de 0,6% în Franța, unde guvernul mizează încă pe 1%.

În cea mai recentă prezentare generală a situației mondiale, Fondul Monetar Internațional a estimat o creștere de 0,8% în Germania, 1% în Franța și 1,2% în zona euro, dar este posibil ca în octombrie să revizuiască în scădere cifrele sale.

În ceea ce privește celelalte regiuni importante, OECD se așteaptă la o creștere de 0,5% în SUA, față de 1,2% anticipat în iunie, și la o creștere de 4,7% în China, față de 4,9%.

„Incertitudine semnificativă”

„Există o incertitudine semnificativă în jurul acestor proiecții economice”, recunoaște OCDE, având în vedere riscul de penurie de energie în timpul iernii.

Prețurile galopante amenință deja activitatea unui număr tot mai mare de companii.

Potrivit OECD, o penurie de gaze mai mare decât se așteaptă ar putea avea ca efect o reducere a PIB-ului zonei euro cu încă 1,25 puncte procentuale anul viitor, împingând multe țări în recesiune.

Acest scenariu este cu atât mai îngrijorător cu cât băncile centrale din țările dezvoltate și emergente sunt ferm hotărâte să majoreze ratele dobânzilor pentru a limita inflația, cu riscul de a submina creșterea economică și în aceste țări.

Creșterea ratelor de dobândă este „un factor cheie” în actuala încetinire, spune OECD, dar face apel la bancherii centrali să continue.

Război, creșteri de rate, Covid-19, criza datoriilor… Previziunile OECD enumeră toate riscurile care planează asupra economiei. Ar putea acest lucru să ducă la o prăbușire a PIB-ului mondial? „Scenariul central nu este o recesiune globală, dar riscurile au crescut în ultimele luni”, a recunoscut Alvaro Pereira.