Ineficienţa sistemului public de furnizare a energiei termice a ajuns şi la urechile parlamentarilor care încearcă să mai stăvilească valul de debranşări printr-o lege. Discuţiile în Parlament pe proiectul de lege privind serviciul public de alimentare cu energie electrică au fost finalizate marţi, iar zilele acestea urmează ca actul normativ să fie finalizat, a declarat, marţi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energetic Emil Calotă, la o dezbatere pe teme energetice organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK).
„Chiar azi am terminat discuţiile în Parlament pe legea privind serviciul public de alimentare cu energie termică (…) Energia termică este un domeniu pe care l-am preluat la finele anului trecut. Zilele acestea finalizăm legea specială pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de alimentare cu energie termică. Deşi e o problemă locală, este, în opinia mea, problema sistemului energetic românesc, nu doar în Bucureşti (…). Bucureştiul, după opinia mea, are nevoie de cel puţin 12-15 ani de un program de investiţii foarte bine susţinut, constant păstrat pe nişte parametri definiţi corect de la început pentru reformarea sistemului centralizat. (…) Fenomenul de debranşare în sistemul centralizat întrece ca nivel de concurenţă rebranşarea vechilor consumatori. Cu alte cuvinte, sistemele centralizate sunt în momentul acesta într-o competiţie pe care o pierd în fiecare zi între cei care vor să monteze centrale şi cei care rămân încă alimentaţi în sistem centralizat. Din punctul meu de vedere, este o problema critică pentru România sistemul energetic românesc şi, din cauza aceasta, încercăm printr-o lege, măcar ca pe viitor sistemele viitoare să fie bine gândite, eficiente şi competitive din punct de vedere al ofertei de servicii pentru populaţie”, a explicat Calotă.
Potrivit acestuia, o mare problemă este şi eficienţa energetică, motiv pentru care ANRE are în Parlament o lege privind un plan de eficienţă, care stabileşte direcţiile de acţiune, monitorizează ministerele şi autorităţile responsabile în plan sectorial, dar şi planul sectorial de acţiune şi planurile individuale de eficientizare la nivelul marilor consumatori.
„În România sunt două zone unde avem cele mai mari niveluri de ineficienţă energetică. Unul este, în general, locuirea – tot ce înseamnă clădiri, publice şi individuale, şi al doilea mare sector cu mari ineficienţe îl reprezintă infrastructura de transport şi distribuţie în sistem centralizat din marile oraşe. România are şi o structură de consum pe partea de încălzire atipică faţă de ţările membre, pentru că încă avem o zonă rurală subdezvoltată, cu o pondere importantă, 49,4% din populaţie încă locuieşte în zone rurale, cu sisteme de încălzire de tip dezorganizat, consumând în mod absolut ineficient biomasă, lemn”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Camera de Comerţ Româno-Germană a organizat, marţi, primul econet meeting al sezonului, cu tema „Legal Update Energie şi Mediu”. Întâlnirile econet meetings sunt evenimente tematice de networking sub motto-ul „Cooperare româno-germană pentru dezvoltare durabilă”, care se adresează membrilor AHK şi partenerilor econet.
sursa: agerpres.ro
