Economia României îi va depăși în acest an pe vecinii săi care stagnează, ajutată de finanțarea de la Uniunea Europeană, stabilitatea valutară și investițiile străine, determinate parțial de mutarea producției din Rusia și Ucraina.
Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă la o creștere de 3,1%, în timp ce chiar și prognoza Comisiei Europene de creștere de 1,8% o plasează cu mult înaintea Poloniei, care se așteaptă să înregistreze o creștere de 0,7%, și a Ungariei, care se confruntă cu încetinirea creșterii economice și cu inflația ridicată, se arată într-o analiză Reuters citată de Kapital și preluată de Rador.
România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, împreună cu Bulgaria. La vremea aceea, economia românească era cu mult în urma altor economii din Uniune, inclusiv a Bulgariei. Cu toate acestea, situația este alta acum. Bucureștiul a întreprins diferite reforme, dintre care cea mai mare a fost în sistemul judiciar. O combinație a factorilor menționați nu va face decât să întărească această tendință, România fiind deja a doua cea mai mare economie din Europa de Est după cea a Poloniei.
Conform celor mai recente date de la Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat ca putere de cumpărare a fost de 74% din media UE în 2021. Aceasta reprezintă o creștere de 21 de puncte procentuale față de 2010, care este și cea mai mare creștere în această perioadă.
Rolul Europei
Perspectivele României sunt susținute de apartenența sa la UE și de bunele relații cu Bruxelles-ul. În timp ce Budapesta și Varșovia continuă să aibă probleme cu Uniunea în privința statului de drept, România a primit deja peste 6 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi ieftine în cadrul Planului de Redresare.
Acest lucru este în contrast puternic cu Polonia și Ungaria, care au probleme serioase în a se conforma cerințelor Bruxelles-ului, ceea ce duce la întârzieri ale acestor fonduri. Comisia Europeană a suspendat oficial prima tranșă a Fondului de Redresare pentru Ungaria, iar Polonia a prezentat reforma judiciară, pentru care UE insistă, abia la până la sfârșitul anului 2022.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul intenționează să beneficieze de peste 10 miliarde de euro pe an. Acest lucru este echivalent cu aproximativ 4% din PIB, iar suma totală a finanțării UE pe care țara o poate folosi până în 2027 este de aproximativ 90 de miliarde de euro.
