Sectorul bancar intern este apt să facă față noilor provocări care cu siguranță nu vor întârzia să apară, pentru că la nivel mondial asistăm la un proces de tranziție a globalizării, a spus Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania la o conferință organizată de Finmedia.
Asistăm la fragmentarea fluxurilor economice între cele două blocuri: blocul euroatlantic și blocul euro-asiatic
Practic, nu mai vorbim despre globalizarea eficienței, ci vorbim despre globalizare a rezistenței sau a rezilienței, spune Rădulescu.
De ce avem această tranziție? Pentru că după 24/02/2022 am asistat la fragmentarea fluxurilor economice, a tot ceea ce înseamnă fluxuri economice între cele două blocuri: blocul euroatlantic și blocul euro-asiatic. Vorbim despre o confruntare totală între Statele Unite și China, cele două mari economii ale lumii care cumulau la sfârșitul anului trecut peste 40 de trilioane de dolari în PIB. PIB-ul SUA a fost de peste 26 trilioane de dolari iar cel al Chinei de 18 trilioane de dolari, a mai explicat economistul român.
SUA se află în recesiune. Ei nu vor să recunoască, dar la un moment dat, Nation Bureau of Economic Research (instituția care certifică când economia SUA este sau intră în recesiune) va trebui să recunoască
Economia SUA este principalul motor al economiei mondiale din perioada postbelică încoace, spune Andrei Rădulescu. ”Niciodată în istorie diferențialul de rată dobândă pe scadența 10 ani și scadența 3 luni nu a fost așa de scăzut cum s-a întâmplat în luna ianuarie. Este un semnal clar că prima economie a lumii se află în recesiune. Acest scenariu este ușor de validat dacă că ne uităm pe dinamica investițiilor productive în America: au fost 3 trimestre consecutive cu scădere- al doilea, al treilea și al patrulea trimestru din 2022”, explică economistul.
Este o problemă de alocare de resurse în prima economie a lumii, într-un context în care clasa politică americană se află, într-o perioadă de vulnerabilitate cum nu s-a mai întâmplat niciodată în perioada postbelică, mai arată Rădulescu.
Productivitatea muncii în SUA a consemnat anul trecut cea mai severă scădere din 1974, când economia mondială se confrunta cu primul șoc petrolier.
Aceste probleme vor trebui adresate de către „Corporate America”. Dacă vă uitați pe Bloomberg, în fiecare zi sunt anunțuri de concedieri la nivelul marilor companii din Statele Unite, fie că vorbim de sectorul tehnologic, fie că vorbim despre sectorul financiar-bancar.
Economia Zonei Euro pare să fi evitat starea de recesiune
Economia Zonei Euro pare să fi evitat starea de recesiune pentru că am avut șansa ca la începutul acestui an să asistăm la o scădere semnificativă a tot ceea ce înseamnă cotații la materii prime, zona euro fiind foarte dependentă de importurile de materii prime, de hidrocarburi, în principal.
Comerțul international a avut cea mai severă ajustare din perioada primului val al pandemiei de coronavirus
În luna noiembrie a scăzut pentru prima oară din 2020 și practic am avut cea mai severă ajustare în comerțul internațional din perioada primului val al pandemiei de coronavirus. Deci este clar că asistăm la o reorientare, tot ceea ce înseamnă fluxuri economice la nivel mondial și evident că pe măsură ce comerțul internațional va continua să prezinte evoluții nefavorabile, această tendință descendentă se va reflecta și în sfera industriei. De ce? Pentru că cele două sunt puternic interconectate: comerțul internațional și producția industrială mondială.
Chiar și datele publicate de INS pe România arată că am avut o scădere a producției industriale în dinamica an pe an la decembrie cu 10.3% a fost cea mai severă ajustare din ultimele trimestre și este clar că și această evoluție a fost puternic influențată de reorientare a fluxurilor economice la nivel mondial.
Foarte probabil, în acest an PIB-ul României va depăși pragul de 300 de miliarde de euro, care este iarăși un nivel record
Anul trecut a fost un an al recordurilor în economia națională, record de investiții indirecte, record de capitaluri din fonduri europene, record al rezultatelor pe sectorul financiar.
Investitorii străini au continuat să parieze pe economia națională, iar volumul ISD-urilor a depășit anul trecut 10 miliarde de euro și evident că acest lucru se va răsfrânge pozitiv în dimensiunile reală și financiară a economiei în trimestrele următoare.
Dacă vă uitați pe execuția bugetară, anul trecut a fost un nivel record de cheltuieli de capital ale statului în ultimul trimestru – peste 40 de miliarde cheltuieli de capital, ceea ce indică perspective bune pentru evoluția economiei și pentru continuarea ciclului investițional post-pandemie.
Rata de absorbție a fondurilor europene ne poziționează încă sub nivelurile din țările din regiune dar, România a accelerat puternic acest proces de atragere de fonduri europene anul trecut.
România a fost vedeta economiilor europene, din perspectiva procesului de convergență economică pe parcursul ultimelor decenii. În 2021 eram peste 74 % din media Uniunii Europene din perspectiva PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare și foarte probabil vom depăși Polonia în următorii 3 ani.
Tot mai multe voci exprimă faptul că riscul incidenţei unui al treilea război mondial este în creştere
Trebuie accelerate reformele structurale pentru a se ajusta cele două deficite gemene, cel de cont curent și cel bugetar.
Prognoza curentă de creştere a economiei României este de 2,6% în acest an, consideră Andrei Rădulescu.
‘Pentru 2023, perspectivele curente, după părerea mea, pot fi uşor revizuite în sus dacă nu vom asista la izbucnirea unui conflict mondial de amploare, pentru că sunt din ce în ce mai multe voci care exprimă faptul că riscul incidenţei unui al treilea război mondial este în creştere. Prognoza curentă este de creştere pentru 2023 a economiei României cu 2,6% în volum. Atenţie, acest scenariu are la bază perspectiva continuării ciclului investiţional post-pandemie cu o creştere pe investiţii productive de peste 6% cu impact de antrenare în economie’, a spus marţi Andrei Rădulescu, la conferinţa ‘Anul financiar 2023’, eveniment organizat de Finmedia şi Piaţa Financiară.
În ceea ce priveşte inflaţia, Andrei Rădulescu a menţionat că indicele armonizat al preţurilor de consum a avut în 2022 o medie anuală de 12%, faţă de 4,1% în 2021, iar în acest an ar trebui să coboare la 8,5% şi la 4,3% în 2024. El consideră că în acest context există spaţiu ca BNR să recalibreze politica monetară şi nu este exclus să asistăm la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară în a doua jumătate a acestui an.
