In vreme ce populatia Romaniei scade la an la an, diaspora romaneasca este in crestere. Vede vreun guvernant asta?

40

Peste 50% dintre persoanele cu cetățenie română care locuiesc în alte țări ale UE sunt femei, potrivit datelor Eurostat. România se află pe primul loc la numărul cetățenilor adulți care au rezidența în alte țări europene, înaintea Poloniei.

Diaspora românească este în creștere cu circa 100.000 de persoane în fiecare an. Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că în anul 2011 numărul românilor cu rezidența în altă țară a Uniunii Europene se ridica la 1,67 de milioane de persoane, și de atunci a tot crescut.

Un an mai târziu, în 2012, ajunsese la 1,73 de milioane de persoane, în anul 2013, la 1,87 de milioane de persoane, pentru ca, în 2015, să depășească 2 milioane. În anul 2019, 2,45 de milioane de cetățeni români locuiau în țări ale Uniunii, adică mai mult decât populația Bucureștiului.

Migrația cea mai numeroasă din UE

De altfel, România este pe primul loc la numărul cetățenilor adulți cu rezidență în alte țări ale UE. Pe locul al doilea se află Polonia, cu mențiunea că această țară are o diasporă de două ori mai mică decât a României, având însă o populație de două ori mai mare.

Potrivit aceleiași surse, majoritatea persoanelor cu cetățenie română, rezidente în țări ale UE, sunt femei, după ce, între 2011 și 2014, numărul bărbaților care au migrat a fost ușor mai mare. Din 2015 însă, proporția femeilor a tot crescut, ajungând să se stabilizeze la 54% din total, în 2019.

Diaspora românească a crescut cu circa 800.000 de persoane în ultimii 8 ani, ceea ce echivalează cu plecarea în străinătate a unui întreg oraș de mărimea Pietrei Neamț. Cifra nu include persoanele sub 15 ani sau pe cele de peste 64 de ani și nici pe românii care au migrat în țări din afara Uniunii, precum SUA sau Elveția, în fapt cifrele migrației românești fiind mult mai mari.

Sociolog: ”Migrația reală e mult mai mare”

De fapt, cifrele reale ale migrației românești nu sunt cu adevărat cunoscute și se pot face doar estimări în materie, atrag atenția sociologii. „Lucrurile trebuie puse puțin în perspectivă. Serviciul european de statistică este unul care triangulează date din România și din alte țări și se bazează pe datele oficiale. Și ar trebui văzut ce includ datele respective: se referă și la persoane care au rezidență permanentă, și la cele care au rezidență mai de scurtă durată, deci este o discuție mai largă aici”, punctează sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA.

Fără îndoială însă că migrația românească este una de mari dimensiuni, dincolo de cele 2,5 milioane de persoane înregistrate în 2019. „Pentru că sunt persoane care deja au cetățenia țărilor respective de mult timp, deci migrația reală este mult mai mare în momentul de față. Estimez că în 2017 era undeva la 3,5 milioane de persoane sau chiar 4 milioane. Datele sunt greu de obținut pentru că de multe ori o persoană poate fi înregistrată în mai multe țări, gândiți-vă că noi nu avem date despre migrația internă, din România”, explică sociologul

Ca fenomen, în Italia, de exemplu, migrația românească era un fenomen stabil în 2012, erau 800.000-900.000 de români, iar acum cifra este estimată la 1,3 milioane, conform datelor statistice italiene. În Spania, cifrele migrației românești au scăzut destul de mult, de la 800.000, câți erau în urmă cu câțiva ani, dar au crescut în Germania către 800.000, de la 400.000, în 2012: „Vorbesc doar de cetățenii români, nu și de cei care au obținut cetățenie germană sau de etnicii germani plecați de la noi. Ca să simplificăm discuția, din 2002, de când s-a dat drumul la vize, a fost foarte mare migrația către Italia și Spania pentru că au fost țări care au crescut economic. Deci, nu a însemnat neapărat proximitatea culturală, lingvistică. După 2009, a fost o reorientare către țările nordice. Iar acum un an și jumătate, după Brexit, migranții trebuiau să se înregistreze ca să poată rămâne în Marea Britanie, și s-au înscris un milion. Acum, întrebarea care se ridică este: erau și alții, adică persoane plecate din Spania și Italia? Deci, e greu să vii cu o estimare totală”.

Viață mai confortabilă dincolo, pe aceiași bani

Migrația nu este o experiență ușoară, iar când vorbim despre cifra de 4 milioane a migranților români, se poate spune că ea este diversă, adaugă Remus Anghel: „Nu poți să spui că migranții sunt așa. Pentru că sunt foarte mulți care sunt slab calificați, alții – înalt calificați, alții au traiectorii mai dificile, alții – mai rapide către succes profesional. Sunt foarte mulți care se căsătoresc cu persoane din țările respective, e o lume în sine aceasta a migranților. Este o migrație mare, sunt foarte mulți români care s-au sedentarizat în vestul Europei, dar este și foarte multă mobilitate. Lucrurile se schimbă însă pentru că nici România nu a rămas o țară în care se câștigă 100 de dolari pe lună, cum era. Am făcut o analiză în decembrie trecut și a rezultat că undeva la 15% din populația rezidentă în România avea experiență de migrație, cel puțin 6 luni de stat în afară, în ultimii 10 ani. Asta înseamnă cam 2 milioane de persoane”.

Cât privește femeile, sunt foarte multe subcategorii, dincolo de datele generale. „Nu știm exact care este profilul și angajabilitatea lor în muncă. E vorba de femei care sunt ocupate în îngrijirea domestică sau în alte joburi. Senzația mea ar fi că da, pentru că, în multe țări, munca domestică a femeilor în curățenie, îngrijire sau în restaurante este cerută. Și aceasta ar putea fi o explicație a faptului că femeile tind să migreze mai mult decât bărbații. Dar, iarăși, este o explicație a unui fenomen foarte mare. S-ar putea să fie multe femei peste 50 de ani, bărbații lucrează în țară, iar fenomenul acesta s-ar putea să fie răspândit în multe părți din țară”, estimează universitarul.

Diaspora românească a crescut cu circa 800.000 de persoane în ultimii 8 ani